Testimony sau cum artiștii pot muri frumos

Joi am fost la film. Am fost invitată să văd Testimony, la Festivalul One World Romania. Am mers în aproape totală necunoştinţă de cauză. Iar impresia pe care filmul mi-a lăsat-o a fost una foarte puternică. Corelează în bună măsură cu gândurile pe care le aveam după moartea lui Ştefan, astă toamnă. Impresia a fost marcată şi de implicarea emoţională directă a persoanei care m-a invitat faţă de realizator.

Dar despre ce e vorba? Filmul este un documentar despre cum se raportează la moarte şi la creaţie 6 artişti ce suferă de boli incurabile. Până aici poate nimic deosebit, dacă chiar realizatorul documentarului, Răzvan Georgescu, nu ar fi în situaţia cu privire la care îşi intervievează personajele.

Una din tezele filmului este că, în urma conştientizării iminenţei morţii, artiştii descoperă resurse deosebite de creativitate şi lucrează cu o efervescenţă pe care nu o cunoscuseră anterior. Mai mult, creaţia şi munca aceasta le câştigă timp. Infirmă termenul dat de medici. Și, la fel ca în cazul lui Răzvan, cronometrul începe să câștige secunde.

Mie filmul mi-a dat impresia unui om care învață să moară frumos. Mi se pare un demers prin care artistul încearcă să învețe din suferința altora cum ar trebui să își trăiască ultimele luni sau ani.

Mai mult, filmul îmi reactualizează sentimentele de astă toamnă: nu amâna! Lucrurile pe care le poți face acum, fă-le acum! Atât ceea ce înseamnă bucurie infantilă şi mofturi, cât şi bucuria adusă de cei apropiaţi, de familie şi prieteni, dar, mai ales, bucuria adusă de muncă. Dacă munca mea presupune un produs pe care alţii îl vor putea folosi şi după ce nu mai sunt, atunci trebuie să încep să îl fac acum. Sau să grăbesc realizarea lui.

Pe de altă parte, mă gândesc că moartea celor ce nu creează e mai tristă şi mai săracă. Mai chinuită şi mai nedemnă.

Dar să nu vă imaginaţi că e un film trist. Dincontră! E senin şi clar. E un film extraordinar de frumos despre un eveniment extraordinar de temut.

Later edit: pentru cei cărora le-am trezit interesul, filmul este proiectat la ICR miercuri, 15 martie, intrare liberă, detalii aici.