03.02.2009

În loc de vacanță de iarnă

Pentru că vacanța mea de Crăciun a durat fix 6 zile, 2 de Craciun și 4 de Revelion, am luat o pauza de un week-end acum, după finalizarea dizertației și înainte de a mă apuca din nou intens de muncă.

Am ales Sibiu, pentru că niște turiști pantofari ca noi au nevoie de infrastructura oferită de un oraș, gen mâncare bună, cârciumi faine și cazare ok. Dar, ne-am plimbat mult și prin satele din jur, respirând puțin aer proaspăt.

Câteva imagini pun eu acum, dar cele mai faine urmează să vină de la Andrei.
Am căutat canionul de la Mihăileni. Numai că la indicatorul de 500 de metri către canion, drumul devenea impracticabil. Am început să mergem pe jos și tot ce am găsit a fost șanțul de deasupra. Poate că e ce căutam, poate nu, dar noroiul și posibilitatea de a întâlni câini neprietenoși ne-au făcut să ne întoarcem.
În drum spre Poiana Sibiului.
Acest sat este Jina, undeva la sfârșitul oricăror drumuri practicabile. Bineînțeles că am spus și de această dată că ar trebui să ne întoarcem și să stăm câteva zile într-un capăt din ăsta de lume... Acesta e un copac ce l-a pasionat pe Tudor. Am fost forțată să îl fotografiez....Andrei ne-a târât la Muzeul locomotivelor cu abur din Sibiu. Muzeul este total dezorganizat. Pe un panou scria că accesul persoanelor străine este interzis, pe altul erau afișate prețul biletului de intrare. Am așteptat fie să fim taxați, fie dați afară. Nici una nu s-a întâmplat, dar Andrei tot nu a găsit locomotiva 142 sau ceva de genul ăsta, locomotivă care ar fi foarte mare... zice el... Pe mine m-a amuzat măruntul amănunt al iuțelii maxime.Ultima oprire a fost Păltinișul. Unde era foarte aglomerat din cauza unui concurs cu snowmobile, dar unde era și foarte multă zăpadă. Mi-a plăcut această maşină de pompieri nemţească, cu toate însemnele intacte.La pensiunea aceea trebuie să merg la vară....

Şi, pentru că o excursie nu are sens fără un dezmăţ culinar, am mâncat din nou la Crama Sibiană. în Piața Mică Este un loc genial! Dacă ignori hoiturile de pe pereţi caracteristice cramele româneşti, te bucuri până plezneşti de bunătatea preparatelor de casă precum brânzeturi, tobă, şuncă, slăninuţă, cârnaţi, sarmale, tochitură, pește și.... pere învelite în clătite sau mere coapte cum nicăieri nu am mai mâncat.

Acum, back to work! We have a great year ahead of us!

1 comentarii:

Anonim spunea...

Pacat ca nu ati vazut canionul! e splendid! poate cu alta ocazie. 15 minute de mers pe jos, putin noroi ce se poate spala usor cu ceva apa!
Iti doresc hoinareala placuta in continuare. Daca vrei sa vezi imagini din canion :
http://ro.netlog.com/dianthus2rt/photo/setid=153884