Impresii dupa Roma

Imi face placere sa scriu aceste posturi despre calatoriile mele pentru ca, pe de o parte, pot scapa de unele intrebari despre cum a fost la Roma, dar si pentru ca imi place sa revad la ceva vreme postarile si impresiile anterioare privind calatoriile mele. Asadar, sunt constienta ca e un demers mai degraba egoist, pe care il adresez mai putin cititorilor mei si mai mult mie, dar imi asum aceasta critica, ba chiar o fac eu.

O sa incep cu ce e rau in Roma. Pentru ca ce e bun se reduce la o afirmatie simpla: "e un muzeu in aer liber". Italienii sunt niste epigoni, niste urmasi nedemni ai stramosilor lor romani si ai culturii cultivate de papi. Barbatii se imbraca ca papitzoii si ii bate vantul, iar femeile sunt urate cu draci si, in ciuda traditiei de bun gust in materie de moda, se imbraca foarte prost si poarta gentile vandute de negri in piete si pe trotuarul de langa zidul Vaticanului.Sunt total haotici si nu respecta normele: conduc aiurea (la trecerea de pietoni e un concurs de genul care cedeaza primul: soferul sau pietonul), traverseaza pe unde pot strada, iti aduc mancarea greu in carciuma si iti pun pe nota de plata tot felul de "taxe de masa", arunca hartii pe unde pot si statiile de metrou sunt foarte murdare. Plus ca sunt foarte galagiosi.

Dar, sa nu spun numai de rau. Am fost impresionata de cultura lor, de arta si monumente. Chiar daca am cateva obiectii serioase legate de amestecul permanent de stat si biserica si de stiluri. Astfel, papii si-au trantit coroanele si statuile peste tot ce au mostenit de la romani. Imi sustin afirmatia cu placa trantita de pe Colloseumsi cu transformarea Pantheonului in Biserica, impreuna cu adaugarea in Pantheon a unui spatiu dedicat lui Vittorio Emanuele, unificatorul Italiei.
In materie de amestec al stilurilor, am vazut biserica cu altar pictat in traditie bizantina, cu naos gotic, picturi in nave renascentiste si stocaturi baroce. Nice, nu?

Spre surprinderea mea, nu prea mi-a placut mancarea. Desi am mancat in locuri diferite, unele deloc proaste (langa Vatican si in Piata Spania banuiesc ca sunt restaurantele faine, nu?), nu am fost pasionata decat de mozzarela. Cea mai buna pizza e in continuare cea din Piata Mica din Sibiu. Pastele nu m-au pasionat...

Ce mi-a placut...
... copacii

Actorii care pozau in statui. La cel cu sabia mi-a sarit inima din loc cand a inceput sa se miste. Cealalta mi-a facut cu degetul in semn de ok cand i-am pus moneda in pahar. Orasul era plin de astfel de statuii vii nemiscatoare. Succesul cred ca depindea de costume. Iar daca cele "comerciale" erau evidente (de ex.: mumii), calugarul cu sabia mi-a parut atat de credibil, plus ca eram neavizata, incat m-am speriat de moarte cand s-a miscat.

Stradutele micute, cu case vechi si flori, copacei etc.

Amurgul vazut de pe terasa Castelului Sant'Angelo, cu Basilica San Pietro in zare. Culorile sunt autentice, nu am ajustat constrast, culori, nimic. Imaginea era absolut superba.
Dimineata deasupra Pietei San Pietro, vazuta din Cupola basilicii. Ne-am cam dat sufletul pana acolo...
Muzeele Vaticanului vazute de deasupra, tot din cupola basilicii.
Muzicienii, probabil romani...
Magazinul Bartoluci. Mi-am luat si eu un suport de creioane in forma de porcusor cu burtica descoeprita :).

Ce m-a uimit...
...statuile din Catedrala di Roma, de-a dreptul agresive prin dimensiunile si dramatismul lor. Mai jos, Sfantul Matei.
Statui de papi in Basilica San Pietro. Multe tare, infioratoare. Dumnezeu nu a mai avut loc in Biserica de raul lor.
Aranjamentul kitschos al Adoratiei Magilor in Basilica San Pietro.
Relevant este si panoul de afisaj. SPQR. Plusa faptul ca partidele lor functioneaza, sunt eificiente, iar la doua zile dupa caderea lui Prodi orasul avea astfel de mesaje. Sa fi fost cultivate si inainte de caderea lui Prodi?
Ar mai fi Muzeele Vaticanului... dar sunt multe de zis si se termina examenul oral in timpul caruia scriu acest post. Dar cred ca voi reveni pentru ca mi-au lasat o impresie semnificativa.